Statutul Cultului Crestin Baptist

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

(Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2008)

În temeiul art. 29 alin. (3) şi al 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se recunoaşte Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează
Ministrul Culturii şi Cultelor
Adrian Iorgulescu

Bucureşti, 16 ianuarie 2008.
Nr. 58. Anexă



STATUTULde organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

PREAMBUL

I. Baptiştii reprezintă în tradiţia creştină o ramură a Reformei protestante din secolul al XVI-lea şi se consideră continuatori ai tradiţiei evanghelice care a fost prezentă în Europa de-a lungul multor veacuri de istorie creştină. În Anglia, ana-baptiştii (ramura radicală a reformei protestante) au fost numiţi baptişti începând cu anul 1569.
Prima congregaţie care a purtat numele de biserică baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam şi a fost formată din emigranţi englezi. Persecutaţi în Anglia, mulţi baptişti au emigrat în America, unde au înfiinţat biserici baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptiştii reprezintă cea mai răspândită confesiune creştină de tradiţie protestantă din lume, având biserici în peste 220 de ţări şi state şi aproximativ 120 milioane de membri.
În România, prima biserică baptistă a luat fiinţă în anul 1856 în Bucureşti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezenţa şi influenţa spirituală a baptiştilor s-au făcut simţite în special în Transilvania, Bihor şi Banat. În perioada comunistă, baptiştii au fost persecutaţi şi consideraţi sectanţi de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri şi aparţinători. Pe plan naţional, bisericile baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Baptiste, care a luat fiinţă în anul 1920 şi are sediul în Bucureşti.
II. Baptiştii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei fiinţe umane. Filosoful englez John Locke scria: "Baptiştii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasă deplină; libertatea adevărată şi dreaptă, libertatea egală şi imparţială."
În anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria regelui Angliei, Iacob I:
"Regele este un om muritor, şi nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supuşilor săi... Religia este o problemă între om şi Dumnezeu. Lăsaţi-i să fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va răspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecător între Dumnezeu şi om."
Baptiştii consideră că libertatea religioasă este inalienabilă şi irevocabilă şi că nicio altă libertate nu este în siguranţă acolo unde nu există libertate religioasă.
Pentru baptişti, libertatea religioasă înseamnă:
-libertatea de a crede şi de a mărturisi credinţa;
-libertatea de închinare publică şi privată;
-libertatea de asociere în comunităţi religioase;
-libertatea de practicare a credinţei;
-libertatea de slujire prin fapte de caritate;
-libertatea de interpretare a Scripturii;
-libertatea de schimbare a apartenenţei religioase. Baptiştii cred şi militează pentru o biserică liberă într-un stat liber.
Baptiştii din Romania nu acceptă subvenţii de la stat pentru activitatea religioasă şi pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimţită a fiecărui credincios să contribuie la susţinerea spirituală şi materială a bisericii de care aparţine.
III. Baptiştii mărturisesc credinţa într-un singur Dumnezeu, Creatorul şi Susţinătorul tuturor celor văzute şi nevăzute. Baptiştii cred că Dumnezeu există etern în trei Persoane, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, fiecare Persoană fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate că există un singur Dumnezeu.
Baptiştii cred şi mărturisesc dumnezeirea şi umanitatea Domnului Isus Hristos, naşterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispăşitoare pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morţi a treia zi în trup glorificat, înălţarea Sa în slavă la dreapta Tatălui.
De asemenea, baptiştii mărturisesc şi aşteaptă venirea în slavă a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepţi şi a celor nedrepţi şi manifestarea glorioasă a Împărăţiei lui Dumnezeu.
Baptiştii cred că Duhul Sfânt este cea de a treia Persoană dumnezeiască, că Duhul Sfânt iluminează şi convinge omul de păcat şi neprihănire, că Duhul Sfânt înfăptuieşte naşterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii şi transformarea (sfinţirea) continuă, după chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos.
Prin învăţăturile biblice fundamentale, baptiştii aparţin creştinismului istoric. Baptiştii susţin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. În practica religioasă, baptiştii promovează simplitatea tradiţiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptiştii cred şi mărturisesc că prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor şi singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. Baptiştii nu practică cultul icoanelor, al moaştelor şi al sfinţilor, considerându-le tradiţii ulterioare veacului apostolic.
IV. Baptiştii îşi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul "baptist" vine de la grecescul "baptizo" care înseamnă "afundare". În crezul şi practica bisericii baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, prin afundare în apă, şi este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptişti, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credinţa în moartea şi învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuţi sunt dedicaţi lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile şi în bisericile baptiste, copiii cresc în cunoaşterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii şi rugăciune.
Baptiştii au ca învăţătură specifică siguranţa mântuirii. Aceasta înseamnă că cel născut din nou are viaţă veşnică din momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevărat născuţi din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har până la sfârşitul vieţii. Din pricina cercetării şi lucrării Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate stărui în păcat şi neascultare. Numai cei ce perseverează până la sfârşit au fost cu adevărat născuţi din nou. "Cine are pe Fiul are viaţa, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa." (1 Ioan 5:12)
Baptiştii cred că mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu pocăinţă şi credinţă. Creştinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos. "Fiindcă suntem socotiţi îndreptăţiţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos." (Romani 5:1) Credinţa reprezintă rădăcinile noii vieţi în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu.
V. Baptiştii practică închinarea faţă de Dumnezeu în duh şi adevăr. Închinarea publică se realizează prin participarea tuturor credincioşilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea şi propovăduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face şi în grupuri mici, în case particulare sau în lăcaşul de închinare, prin studiul Bibliei şi rugăciune. Prin Cina Domnului biserica comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât şi unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.
Baptiştii sărbătoresc Duminica - ziua Învierii Domnului ca zi de închinare săptămânală. De asemenea, baptiştii celebrează sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Naşterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Moartea şi Învierea Domnului Isus Hristos, Înălţarea Domnului şi Pogorârea Duhului Sfânt.
Bisericile baptiste au, de asemenea, şi servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn şi consfinţeşte legământul celor doi, bărbat şi femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuţilor se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirmă credinţa în înviere şi constituie un act de solidaritate a comunităţii cu cei îndureraţi din pricina despărţirii.
VI. Baptiştii cred şi mărturisesc că toţi cei mântuiţi, din toate generaţiile, din orice popor şi din orice etnie, alcătuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în cer şi pe pământ, Biserica Universală, care se manifestă local prin comunităţi de credinţă, speranţă şi iubire creştină. Biserica locală reprezintă comunitatea credincioşilor născuţi din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generaţie şi în fiecare loc şi prin care Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptiştii cred că biserica se zideşte numai într-un climat de dragoste şi autenticitate şi creşte spiritual numai în dependenţă de Hristos şi doar în măsura cultivării relaţiilor interpersonale şi a implicării credincioşilor în slujire.
Baptiştii consideră că menirea fiecărei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăşi credinţa, speranţa şi iubirea creştină. Baptiştii cred că biserica locală Îl glorifică pe Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios şi întreaga comunitate este o mărturie a suveranităţii, sfinţeniei şi bunătăţii dragostei lui Dumnezeu în lume. Pentru baptişti, biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă dovada că iubirea, speranţa şi încrederea sunt posibile într-o lume materialistă şi individualistă.
VII. Baptiştii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii creştine moderne, începând cu William Carrey (1761-1834), părintele misiunii moderne. Baptiştii consideră că fiecare credincios este un misionar şi că întreaga biserică este trimisă în lume să răspândească Evanghelia, astfel încât cei ce nu au o relaţie personală cu Dumnezeu să devină, prin credinţă şi pocăinţă, ucenici devotaţi ai Domnului Isus Hristos.
Baptiştii împărtăşesc convingerea că Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât orice biserică sau confesiune creştină. Baptiştii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în responsabilitatea şi dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-şi alege singură credinţa. Misiunea se adresează persoanei şi societăţii în întregul ei, atât prin Evanghelie, cât şi prin acţiuni de caritate şi de identificare în dragoste creştină cu cei marginalizaţi şi nedreptăţiţi.
Baptiştii sunt cetăţeni responsabili şi loiali şi în ascultare de Dumnezeu participă alături de toţi ceilalţi cetăţeni la pacea şi prosperitatea ţării lor. În mod special, baptiştii se roagă lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatălui ceresc pentru toate autorităţile şi persoanele din instituţiile statului, pentru ca astfel să putem trăi cu demnitate şi în pace.

CAPITOLUL I
Principii şi dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Principii

Art. 1. - Cultul Creştin Baptist din România se organizează potrivit următoarelor principii:
a) Principiul autorităţii spirituale
Bisericile baptiste din România se întemeiază pe învăţătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu şi reprezintă autoritatea supremă în materie de credinţă şi practică religioasă a bisericilor baptiste din România.
b) Principiul asocierii
Bisericile baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susţine împreună mărturia creştină, de a veghea la păstrarea nealterată a învăţăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune şi de a-şi apăra libertatea religioasă.
c) Principiul autonomiei
Bisericile baptiste se organizează şi funcţionează în mod autonom. Celelalte entităţi ale Cultului Creştin Baptist din România au rolul de a sprijini bisericile baptiste locale să îşi îndeplinească menirea.
d) Principiul apostoliei
Fiecare biserică baptistă are mandatul apostolic încredinţat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia şi pentru a împărtăşi credinţa, speranţa şi iubirea creştină tuturor oamenilor.
e) Principiul preoţiei universale
Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoţi ai lui Dumnezeu, credincioşii baptişti au dreptul şi responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia, de a sluji potrivit înzestrării duhovniceşti şi de a mijloci în rugăciune pentru mântuirea semenilor lor.
f) Principiul libertăţii religioase
Credincioşii baptişti împărtăşesc convingerea potrivit căreia fiecare persoană şi fiecare biserică trebuie să se bucure de libertatea de a-şi alege modul de închinare şi slujire a lui Dumnezeu, fără îngrădiri sau amestec din afară.
Cultul Creştin Baptist din România este liber şi autonom faţă de stat. Baptiştii susţin principiul separării bisericii faţă de stat, potrivit dictonului "o biserică liberă într-un stat liber".
g) Principiul egalităţii cultelor
Cultul Creştin Baptist este egal cu celelalte culte în faţa legii şi a autorităţilor statului. Statul român va păstra poziţia de neutralitate faţă de Cultul Creştin Baptist şi nu va încuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Creştin Baptist faţă de alte culte.
Credincioşii baptişti şi aparţinătorii sunt protejaţi de statul român împotriva oricăror comportamente care au ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stări de inferioritate, legate de apartenenţa acestora la credinţa baptistă.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii generale

Art. 2. - Cultul Creştin Baptist din România se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creştin Baptist din România - Uniunea Bisericilor Baptiste din România.
Art. 3. - (1) Cultul Creştin Baptist din România formează o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât şi organizatoric.
(2) Mărturisirea de credinţă baptistă conţine nucleul fundamental al învăţăturilor biblice pe baza cărora se realizează unitatea doctrinară a bisericilor creştine baptiste din România.
(3) Structura organizatorică a Cultului Creştin Baptist din România este următoarea: a) bisericile locale; b) comunităţile teritoriale; c) Convenţia Baptistă Maghiară şi d) Uniunea Baptistă, fiecare având personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate.
(4) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale componente sunt persoane juridice de utilitate publică.
Art. 4. - Cultul Creştin Baptist din România are sistem propriu de salarizare şi sistem propriu de asigurări sociale, denumit Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridică şi se organizează şi funcţionează conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului.
Art. 5. - (1) Cultul Creştin Baptist din România este liber şi autonom faţă de stat, independent faţă de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.
(2) Libertatea şi autonomia Cultului Creştin Baptist se manifestă şi prin dreptul său exclusiv de a-şi stabili doctrina şi preceptele religioase proprii, normele interne de organizare şi funcţionare; dreptul exclusiv de a înfiinţa/desfiinţa unităţi de cult; dreptul de a-şi alege reprezentanţii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdicţie duhovnicească proprie.
(3) Autonomia Cultului Creştin Baptist, în sensul Constituţiei României, se manifestă şi prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subvenţii financiare din partea statului pentru activitatea cultică şi pentru funcţionarea sa.
(4) În acord cu prevederile constituţionale şi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Creştin Baptist din România de către membrii şi aparţinătorii săi, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, şi încurajează sponsorizările către cult, potrivit legii.
Art. 6. - (1) Cultul Creştin Baptist din România este independent faţă de bisericile şi organizaţiile baptiste din străinătate, păstrând legături frăţeşti şi de colaborare cu acestea. El poate intra în alianţe cu organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu biserici şi organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate.
(2) La Cultul Creştin Baptist din România se pot afilia biserici baptiste şi asociaţii de biserici baptiste române şi maghiare din diaspora.

CAPITOLUL II
Biserica baptista locală

SECŢIUNEA 1
Definirea şi constituirea bisericii

Art. 7. - (1) Biserica baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credincioşilor născuţi din nou, care au primit botezul credinţei şi acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România şi prevederile prezentului statut.
(2) Biserica baptistă locală este de sine stătătoare şi are ca autoritate supremă în materie de credinţă şi practică religioasă învăţăturile Sfintelor Scripturi.
(3) Fiecare biserică baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, precum şi din Uniunea Bisericilor Baptiste din România.
(4) Bisericile baptiste pot stabili norme proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.
(5) Bisericile baptiste pot încheia parteneriate cu biserici şi organizaţii creştine din ţară şi din străinătate.
Art. 8. - (1) Biserica se constituie ca persoană juridică prin hotărârea adunării generale a unui număr de cel puţin 20 de membri majori, consideraţi membri fondatori.
(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare, va purta semnătura fiecărui membru fondator şi va exprima voinţa colectivă de constituire, va conţine denumirea şi sediul bisericii, precum şi lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul şi patrimoniul iniţial, vor fi înaintate comunităţii de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(3) Comunitatea sau Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire, precum şi a celor doctrinare, şi va înainta Uniunii Baptiste actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condiţiilor de legalitate şi a celor doctrinare.
Art. 9. - (1) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se va face de către Uniunea Baptistă, în urma constatării îndeplinirii condiţiilor legale, şi va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creştin Baptist din România.
(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunităţii sau de autorizare din partea Uniunii Baptiste trebuie să fie motivat şi comunicat în scris grupului de credincioşi care a solicitat autorizarea.
(3) Grupul de credincioşi care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie în prima sa şedinţă.
(4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizaţiei de funcţionare de către Uniunea Baptistă din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire.
Art. 10. - (1) Grupul de credincioşi format din cel puţin 3 membri majori se poate constitui în "biserică filială", fără a avea personalitate juridică. Biserica filială îşi exercită cultul în mod liber şi independent în localitatea respectivă.
(2) Biserica filială se constituie prin hotărârea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliază. Actul de constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima voinţa colectivă de constituire a membrilor fondatori, va purta semnătura fiecărui membru fondator şi va cuprinde denumirea bisericii filiale şi adresa sediului.
(3) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul bisericii cu personalitate juridică şi va fi înregistrată în Registrul bisericilor filiale al Cultului Creştin Baptist din România.

SECŢIUNEA a 2-a
Membri şi aparţinători

Art. 11. - (1) Este membru al bisericii creştine baptiste persoana, fără deosebire de sex, naţionalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit credinţa şi botezul, acceptă Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist, prevederile prezentului statut şi este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.
(2) Calitatea de membru al bisericii baptiste este personală şi netransmisibilă şi poate fi dovedită după registrul de membri ţinut de biserica locală.
(3) Datele personale ale credincioşilor nu pot fi folosite în alt scop decât în cel al evidenţierii în cadrul Cultului Creştin Baptist din România.
(4) Fiecare credincios baptist trebuie să aparţină unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o singură biserică în acelaşi timp.
(5) Membrii bisericii nu pot face parte din organizaţii a căror ideologie, învăţătură sau practică sunt împotriva învăţăturii Sfintelor Scripturi.
(6) Primirea unui membru în biserică se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală.
(7) În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverinţa de membru de la biserica din care acesta pleacă.
Art. 12. - (1) Membrii bisericii au dreptul de a beneficia de consiliere şi asistenţă religioasă, de a participa activ la adunările generale, de a alege şi de a fi aleşi în conformitate cu Mărturisirea de credinţă şi cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege şi de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie.
(2) Membrii bisericii au datoria de a contribui financiar şi/sau material la susţinerea activităţii şi misiunii bisericii.
Art. 13. - (1) Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii. Disciplinarea constă în:
a) mustrarea în comitet şi/sau în adunarea generală;
b) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;
c) excluderea.
(2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăţie, impactul asupra mărturiei bisericii şi atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii.
(3) Excluderea duce la încetarea calităţii de membru al bisericii şi se aplică celor ce se fac vinovaţi de cădere gravă sau persistenţă în păcat, precum şi celor ce stăruiesc în răspândirea învăţăturilor eretice.
Art. 14. - (1) Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calităţii de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii şi va fi comunicată în scris celui în cauză.
(2) În situaţia în care un membru al bisericii îşi exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre şi o va consemna în registrul de membri.
(3) Membrii excluşi sau retraşi pot fi consideraţi aparţinători.
Art. 15. - (1) Cei excluşi sau retraşi vor putea fi reprimiţi ca membri, la cererea acestora, după ce vor dovedi sinceră îndreptare.
(2) Excluderea şi reprimirea se vor face prin hotărârea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală, şi vor fi consemnate în registrul bisericii.
(3) Reprimirea unui credincios exclus într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea bisericii care l-a exclus.
(4) Foştii membri, retraşi sau excluşi, nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul bisericii, bunurile şi valorile respective rămânând proprietate exclusiv cultică.
Art. 16. - (1) Copiii nebotezaţi ai credincioşilor baptişti sunt aparţinători ai bisericii baptiste. Sunt aparţinătoare şi persoanele care şi-au exprimat în scris dorinţa de a aparţine bisericii baptiste locale.
(2) Biserica poate acorda aparţinătorilor ei consiliere spirituală şi asistenţă religioasă, la cererea acestora sau a familiilor lor.
(3) Membrii şi aparţinătorii bisericii filiale sunt înscrişi în registrele bisericii la care s-au afiliat.

SECŢIUNEA a 3-a
Activitatea şi funcţionarea bisericii

Art. 17. - (1) Biserica baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtăşie frăţească, mărturie creştină, slujire şi misiune.
(2) Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea spirituală a credincioşilor în cadrul serviciilor divine şi al grupurilor mici, precum şi prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate şi misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Romani 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2).
(3) Bisericile locale îşi pot desfăşura serviciile divine şi activitatea spirituală a grupurilor mici în lăcaşuri de cult, în spaţii publice închiriate, în case particulare, în spaţii amenajate în acest scop, precum şi, ocazional, în aer liber.
Art. 18. - (1) Biserica locală îşi organizează liber şi autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea şi orice alte activităţi.
(2) Biserica poate organiza seminarii, conferinţe, concerte şi alte activităţi cultural-religioase, după nevoi. Educaţia biblică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor se face în familie, în şcoala biblică, în grupurile mici, precum şi în seminarii şi tabere special organizate de biserică.
(3) Fiecare biserică baptistă are libertatea de a desfăşura misiune creştină în ţară şi în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică şi personală, în rugăciune, studiu biblic şi predicare, în acţiuni sociale şi de caritate, precum şi în "plantare" de biserici.
(4) Membrii bisericii au dreptul şi responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea spirituală şi mărturia creştină pe care aceştia o au în familie şi în societate.
Art. 19. - (1) În bisericile baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească şi diaconia.
(2) Slujirea duhovnicească asigură creşterea spirituală şi pregătirea credincioşilor în vederea implicării lor în slujire. Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire şi educaţie biblică.
(3) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărăţiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei şi înfiinţarea de noi biserici în ţară şi în străinătate.
(4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspiraţia Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor şi de a-i conduce la pocăinţă faţă de Dumnezeu şi credinţă în Isus Hristos.
(5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relaţie personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, şi se realizează prin mărturisirea personală şi propovăduirea învăţăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi.
(6) Păstorirea bisericii se realizează prin rugăciune, consiliere, catehizare, educaţie biblică, predicare, supraveghere şi cârmuire duhovnicească, pentru creşterea spirituală a credincioşilor şi pregătirea lor în vederea lucrării de slujire.
(7) Educaţia biblică se realizează prin propovăduire şi studiu biblic, pentru consolidarea în credinţă şi maturizarea credincioşilor, prin cunoaşterea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învăţare şi sfătuire a altora.
(8) Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin manifestarea iubirii creştine şi ajutorarea celor în nevoi.
Art. 20. - (1) Potrivit învăţăturii şi practicii bisericilor baptiste, evanghelizarea personală şi publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acţiunile de caritate, precum şi alte activităţi cultural-religioase reprezintă atribuţii ale preoţiei universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.
(2) În cadrul Cultului Creştin Baptist din România atribuţiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006 sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, cununia religioasă şi ordinarea slujitorilor duhovniceşti.

SECŢIUNEA a 4-a
Slujitorii bisericii

Art. 21. - (1) Biserica poate alege şi consacra în slujire ca slujitori duhovniceşti pe acei credincioşi care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divină, maturitate spirituală, înzestrare duhovnicească, viziune şi dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu şi care îndeplinesc calităţile prevăzute în Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).
(2) Consacrarea în slujire pentru întreaga viaţă se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugăciune.
Art. 22. - (1) Ordinarea se hotărăşte de adunarea generală, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea şi examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunităţii sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. În situaţia în care comunitatea refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Baptiste. În situaţia bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenţiei.
(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4:14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunităţii sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(3) Actul ordinării reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor baptiste din ţară şi din străinătate.
Art. 23. - (1) Slujitoriii duhovniceşti ordinaţi pot fi supuşi evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.
(2) În situaţia în care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluării nu obţine trei pătrimi din voturile exprimate, acesta îşi încetează slujirea în biserica respectivă.
(3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales şi angajat în altă biserică sau slujire duhovnicească în cadrul comunităţii bisericilor sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atribuţiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunităţi a bisericilor baptiste ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Baptiste.
(5) Pierderea calităţii de slujitor ordinat se face în situaţia excluderii din biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învăţături eretice, prin hotărârea comitetului comunităţii sau a Comitetului executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
Art. 24. - (1) Alegerea slujitorilor duhovniceşti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotărăşte de adunarea generală, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot. Biserica stabileşte domeniul de slujire şi perioada slujirii, prin hotărârea adunării generale.
(2) Consacrarea slujitorilor duhovniceşti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugăciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.
(3) Actul consacrării reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor şi misiunilor ei.
(4) Slujitorii duhovniceşti care au fost consacraţi la nivelul bisericii locale pot fi supuşi evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întruneşte numărul a trei pătrimi din voturile exprimate.
Art. 25. - (1) Fiecare biserică baptistă îşi va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat şi în care este membru. O biserică poate angaja şi alţi slujitori duhovniceşti ordinaţi sau consacraţi la nivelul bisericii locale respective.
(2) Angajarea păstorului bisericii şi a celorlalţi slujitori duhovniceşti se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.
(3) Încetarea statutului de angajat al păstorului bisericii şi al celorlalţi slujitori duhovniceşti are loc în situaţia în care persoana în cauză nu obţine votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. Contractul lui de muncă încetează după o perioadă de 3 luni de la data adunării generale care a luat hotărârea.
(4) Biserica locală care nu are păstor poate solicita comunităţii teritoriale sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, să fie girată temporar de un păstor. Acceptarea păstorului girant se face cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi în adunarea generală.
Art. 26. - (1) Slujitorii duhovniceşti au obligaţia de a păstra taina mărturisirii. Ei nu pot fi obligaţi să dezvăluie faptele încredinţate sau de care au luat cunoştinţă în considerarea statutului lor.
(2) Slujitorii bisericii şi membrii comitetului de conducere nu pot fi agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.
(3) Păstorii bisericii nu pot fi membri ai partidelor politice.
Art. 27. - (1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulţi diaconi, care ajută păstorul sau consiliul presbiterilor în administrarea acţiunilor de caritate şi în desfăşurarea activităţilor duhovniceşti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2;1 Timotei 3:11).
(2) Alegerea şi consacrarea în slujire a diaconilor se face după normele proprii ale fiecărei biserici şi reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor şi misiunilor ei.
(3) Diaconii trebuie să aibă calităţile prevăzute de Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:8-13).

SECŢIUNEA a 5-a
Organizarea şi conducerea bisericii

Art. 28. - (1) Bisericile locale se organizează potrivit învăţăturii Sfintelor Scripturi şi contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generală, comitetul bisericii şi păstorul bisericii, care îndeplineşte rolul de presbiter (bătrân), denumit şi episcop (supraveghetor).
(2) Bisericile care au mai mulţi păstori angajaţi sau care au încredinţat responsabilitatea de presbiter şi altor slujitori duhovniceşti pot organiza consiliul păstorilor (presbiterilor). Biserica stabileşte prin hotărârea adunării generale atribuţiile consiliului păstorilor (presbiterilor) şi responsabilităţile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.
(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităţilor şi atribuţiilor adunării generale, comitetului şi păstorului bisericii sau consiliului presbiterilor, după caz.
Art. 29. - (1) Adunarea generală reprezintă organul suprem de conducere şi control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercită cu respectarea învăţăturii Sfintelor Scripturi şi în concordanţă cu Mărturisirea de credinţă şi cu prezentul statut.
(2) Adunarea generală are loc o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situaţia în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situaţii speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puţin 14 zile înainte şi va cuprinde: data, ora, locul şi scopul.
(4) Dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot, adunarea generală se va ţine peste o săptămână, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, fără nicio altă convocare, când se vor putea lua hotărâri valabile, indiferent de numărul membrilor prezenţi.
(5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenţi cu drept de vot nu vor fi luaţi în considerare membrii care nu sunt prezenţi şi care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii.
(6) Adunarea generală este prezidată de păstorul bisericii (păstorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunării generale, prezidarea se va face de un preşedinte de zi asistat de un secretar de zi, aleşi din mijlocul ei. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot sau cu votul calificat, după caz. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generală.
Art. 30. - (1) Adunarea generală alege numărătorii de voturi şi aprobă ordinea de zi cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusă de comitet pot fi adăugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi cu drept de vot.
(2) La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegaţi ai comunităţii bisericilor sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, precum şi 1-3 delegaţi ai Uniunii Baptiste.
(3) În situaţie de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunităţii sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Baptiste.
(4) În situaţie de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitate, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitate, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz.
Art. 31. - (1) Adunarea generală hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale bisericii şi poate delega o parte dintre atribuţiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor (presbiterilor), după caz.
(2) Sunt de competenţa exclusivă a adunării generale următoarele atribuţii:
a) adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala bisericii;
b) alegerea, consacrarea în slujire şi angajarea slujitorilor duhovniceşti;
c) reconfirmarea sau eliberarea din slujbă a slujitorilor duhovniceşti;
d) disciplinarea slujitorilor duhovniceşti;
e) alegerea comitetului, cenzorilor şi delegaţilor bisericii;
f) aprobarea bugetului şi a execuţiei bugetare;
g) achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile;
h) construirea şi demolarea clădirilor care sunt proprietăţi ale bisericii;
i) angajarea de împrumuturi;
j) desfiinţarea bisericii.
Art. 32. - (1) Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii şi delegaţii la adunarea generală a comunităţii, la Conferinţa naţională şi la Congresul cultului.
(2) Numărul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserică în următoarele limite:
a) bisericile cu până la 100 membri vor alege 3-7 membri în comitet;
b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri în comitet;
c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri în comitet;
d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri în comitet;
e) bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23 membri în comitet;
f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri în comitet;
g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri în comitet.
(3) Fiecare biserică stabileşte procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generală stabileşte structura comitetului în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.
(4) Fiecare biserică va avea în componenţa comitetului cel puţin un păstor (presbiter), un secretar şi un membru care poate fi casier.
(5) Păstorul bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstoreşte, pe toată perioada activităţii sale. Sunt membri de drept în comitet şi păstorii sau ceilalţi slujitori duhovniceşti care fac parte din consiliul păstorilor (presbiterilor) bisericii, în situaţia în care biserica a înfiinţat acest consiliu.
(6) Cel puţin două treimi dintre membrii comitetului vor fi aleşi dintre membrii bisericii care nu sunt angajaţii bisericii sau ai organizaţiilor care funcţionează sub îndrumarea acesteia.
(7) Biserica locală care nu are păstor poate încredinţa unuia dintre slujitorii duhovniceşti rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală.
(8) Ceilalţi membri ai comitetului sunt aleşi cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală.
Art. 33. - (1) Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegaţii pentru adunarea generală a comunităţii, Conferinţa naţională şi Congresul cultului. Delegaţii bisericii pentru adunarea generală a comunităţii vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.
(2) Delegaţii bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.
(3) Delegaţii pentru Conferinţa naţională vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat. Delegaţii pentru Conferinţa naţională vor fi desemnaţi dintre delegaţii la Congres.
(4) Delegaţii bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Convenţiei vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.
(5) Membrii comitetului, cenzorii şi delegaţii pot fi revocaţi de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-au făcut vinovaţi de cădere în păcat, abateri de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau dacă nu şi-au îndeplinit sarcinile încredinţate.
(6) În locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea ori să aleagă o altă persoană.
Art. 34. - (1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere şi administrare a activităţii bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor) în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii.
(2) Comitetul se convoacă de păstor ori de către delegatul acestuia. În cazul în care păstorul refuză, convocarea se poate face din iniţiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile trebuie să participe la întâlnire cel puţin două treimi din numărul membrilor comitetului. Biserica poate hotărî, prin norme proprii, pentru cazuri de urgenţă, şi alte modalităţi de ţinere a şedinţelor de comitet decât participarea.
(3) Şedinţele comitetului sunt prezidate de către păstor ori de delegatul acestuia. În cazul în care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de către un membru desemnat de comitet. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul participanţilor. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează.
Art. 35. - (1) Comitetul administrează întregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generală şi cu hotărârile acesteia.
(2) Alte atribuţii ale comitetului:
a) asigură implementarea viziunii bisericii;
b) stabileşte, la propunerea păstorului (consiliului presbiterilor), strategia bisericii;
c) convoacă adunarea generală şi pregăteşte lucrările acesteia;
d) organizează departamente şi stabileşte proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate şi altele asemenea;
e) propune adunării generale alegerea şi/sau angajarea personalului duhovnicesc;
f) hotărăşte angajarea personalului administrativ şi auxiliar;
g) cu mandatul adunării generale şi la propunerea păstorului bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor slujitori duhovniceşti;
h) aprobă schema de funcţiuni a bisericii şi decide în probleme de salarii şi personal;
i) evaluează activitatea personalului ales sau angajat al bisericii;
j) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile;
k) aprobă primirea de noi membri în biserică;
l) aplică măsurile statutare de disciplină, conform mandatului încredinţat de adunarea generală;
m) hotărăşte asupra altor probleme de interes pentru biserică, precum şi asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generală.
Art. 36. - (1) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor), după caz, asigură cârmuirea spirituală şi hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor):
a) promovează viziunea şi strategia bisericii;
b) motivează şi îndrumă biserica spre împlinirea menirii şi misiunii ei în lume;
c) organizează activitatea spirituală a bisericii şi a serviciilor divine;
d) coordonează păstorirea şi consilierea membrilor şi aparţinătorilor;
e) asigură pregătirea şi echiparea celorlalţi slujitori ai bisericii;
f) asigură îndeplinirea actelor de cult;
g) întreprinde alte acţiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii.
(2) Păstorul bisericii sau consiliul presbiterilor răspunde în faţa adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea şi hrănirea spirituală a acesteia.
Art. 37. - (1) Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceştia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul presbiterilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente.
(2) Biserica locală poate încredinţa responsabilitatea organizării şi conducerii activităţii administrativ-financiare unui diacon administrativ ales în comitet cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi în adunarea generală.
(3) În acest caz şi în limitele mandatului dat de adunarea generală, biserica va fi reprezentată de diaconul administrativ împreună cu secretarul bisericii în problemele administrativ-financiare.
(4) Diaconul administrativ al bisericii, în situaţia în care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotărârile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii şi va veghea la respectarea prevederilor legale în domeniul administrativ-financiar. El are răspunderea gospodăririi, conservării şi evidenţierii patrimoniului bisericii.
(5) Secretarul bisericii întocmeşte procesele-verbale ale adunării generale şi ale şedinţelor de comitet, urmăreşte evidenţierea corectă făcută în registrele de membri şi aparţinători ai bisericii şi răspunde de corespondenţa, actele şi documentele bisericii.
(6) Actele, documentele, registrele, ştampila, autorizaţia şi alte înscrisuri ale bisericii se păstrează în condiţii de siguranţă la sediul bisericii.
(7) Casierul păstrează şi gestionează banii şi alte valori. El efectuează plăţile în conformitate cu hotărârile adunării generale sau ale comitetului de conducere, cu semnătura păstorului (păstorului coordonator) ori a diaconului administrativ, după caz. Casierul poate fi ales în comitet sau poate îndeplini această slujbă prin contract de voluntariat ori în calitate de angajat.
Art. 38. - (1) Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleşi de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală.
(2) Cenzorii verifică respectarea hotărârilor adunării generale şi a prevederilor legale în ceea ce priveşte gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligaţia să întocmească şi să prezinte anual adunării generale raportul de control financiar privind execuţia bugetară, în vederea descărcării de gestiune.

SECŢIUNEA a 6-a
Organizarea şi cârmuirea bisericii filiale

Art. 39. - (1) Biserica filială îşi desfăşoară activitatea şi funcţionează după modelul şi principiile stabilite pentru biserica locală cu personalitate juridică.
(2) Membrii bisericii filiale se bucură de aceleaşi drepturi şi obligaţii precum membrii unei biserici cu personalitate juridică şi le exercită în îndeplinirea menirii bisericii filiale.
(3) Biserica filială este cârmuită spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta aparţine, cu acordul membrilor bisericii filiale.
(4) Bunurile destinate activităţii bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunităţii sau al Uniunii Baptiste. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile băneşti şi materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.
Art. 40. - (1) Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filială poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activităţii ei, precum şi cod fiscal şi cont în bancă.
(2) În cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal şi cont în bancă, administrarea fondurilor financiare şi a bunurilor se face cu acordul şi sub coordonarea şi controlul bisericii de care filiala aparţine.
(3) Administrarea fondurilor financiare şi a bunurilor se face de către o comisie formată din delegatul bisericii la care s-a afiliat, împreună cu 2 membri aparţinând bisericii filiale.
(4) Activitatea financiar-contabilă este supusă controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care aparţine biserica filială.
Art. 41. - (1) Membrii bisericii filiale se pot întruni în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării şi pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.
(2) Convocarea adunării administrative se face de către slujitorul bisericii filiale şi va fi adusă la cunoştinţa comitetului bisericii de care aparţine. Acesta poate desemna unul sau 2 delegaţi care vor avea drept de vot consultativ.
(3) Adunarea administrativă va fi condusă de slujitorul bisericii filiale şi va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrării filialei şi pentru administrarea bunurilor şi fondurilor financiare destinate bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care aparţin.
(4) Procesul-verbal al adunării administrative va fi întocmit în două exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care aparţine.
(5) În situaţia în care membrii bisericii filiale care se autoadministrează nu doresc să participe la adunarea generală a bisericii de care aparţin, vor înştiinţa biserica în timp util. În această situaţie, membrii bisericii filiale nu vor fi luaţi în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru ţinerea adunării generale a bisericii de care aparţin.

SECŢIUNEA a 7-a
Alte dispoziţii

Art. 42. - (1) Biserica poate angaja slujitori duhovniceşti, personal administrativ, tehnico-economic şi de altă specialitate, după nevoi, dintre credincioşii baptişti, cu respectarea prevederilor statutare.
(2) Excluderea din biserică determină încetarea calităţii de angajat al bisericii.
Art. 43. - (1) Biserica stabileşte prin adunarea generală sau prin comitet, după caz, susţinerea financiară a proiectelor de misiune în ţară şi în străinătate, a misionarilor trimişi de aceasta, precum şi sponsorizarea altor misionari.
(2) Biserica va susţine financiar comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, şi Uniunea Baptistă, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora.
(3) Biserica va susţine misiunea din cadrul cultului baptist şi şcolile teologice, potrivit hotărârilor organelor de conducere ale bisericii.
(4) Donaţiile făcute bisericii cu destinaţie certă şi colectele speciale anunţate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop.
Art. 44. - (1) Biserica poate acorda asistenţă spiritual-religioasă persoanelor aflate în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi altele şi poate acorda ajutor financiar şi material persoanelor aflate în nevoi.
(2) Biserica asigură educaţia religioasă a copiilor credincioşilor baptişti, membri sau aparţinători, a copiilor aflaţi în plasament în familii baptiste, precum şi a celor ce solicită educaţie religioasă din partea bisericii baptiste.
(3) În situaţia în care conducerea unei şcoli la care studiază copii aparţinând bisericilor baptiste nu poate asigura profesori de religie aparţinând Cultului Creştin Baptist, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii baptiste căreia îi aparţin.
(4) Biserica poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte biserici şi organizaţii creştine: grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele, în condiţiile legii.
(5) Cu acordul adunării generale se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (4).
Art. 45. - (1) Două sau mai multe biserici pot constitui împreună un cerc pastoral, fără a avea personalitate juridică. Cercul pastoral exprimă unitatea de viziune a bisericilor componente şi contribuie la: dezvoltarea spirituală a acestora, pregătirea şi instruirea slujitorilor duhovniceşti, realizarea proiectelor de misiune, precum şi a altor obiective stabilite de către aceste biserici.
(2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din păstorii şi delegaţii desemnaţi de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un păstor coordonator.
(3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral veghează asupra stării spirituale şi a învăţăturii doctrinare şi îndrumă bisericile în realizarea viziunii misionare.
(4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituală în soluţionarea eventualelor situaţii de criză ce pot apărea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral.
Art. 46. - (1) Biserica poate avea şi dobândi în proprietate sau în administrare bunuri mobile şi imobile asupra cărora poate dispune în mod liber şi autonom.
(2) Biserica este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi dobândite sau obţinute prin orice moduri ori mijloace licite.
(3) Patrimoniul bisericii este distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii şi se realizează prin: contribuţii, donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile şi imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.
(4) Valorile materiale şi băneşti, bunurile mobile şi imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii, succesiuni şi altele -, intrate în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare, acestea rămânând în patrimoniul exclusiv cultic.
Art. 47. -
(1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult şi instituţiilor cultice de învăţământ, cimitirele confesionale.
(2) Bunurile sacre ale bisericii se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile.
(3) Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale. Lăcaşurile de cult considerate de Cultul Creştin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Baptiste.
Art. 48. - (1) O biserică baptistă încetează a fiinţa fie din proprie iniţiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor, fie în urma hotărârii Conferinţei naţionale a Cultului Creştin Baptist din România de retragere a autorizaţiei de funcţionare, în condiţiile prezentului statut.
(2) Biserica filială se poate transforma în biserică cu personalitate juridică, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut pentru biserica persoană juridică.
(3) Desfiinţarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credincioşi care o compun, cu votul a cel puţin nouă zecimi din numărul membrilor, fie în urma hotărârii Conferinţei naţionale a Cultului Creştin Baptist din România de retragere a autorizaţiei de funcţionare, în condiţiile prezentului statut.
(4) În caz de desfiinţare a bisericii, patrimoniul acesteia trece în proprietatea altei biserici, potrivit hotărârii adunării generale, sau în patrimoniul comunităţii de care a aparţinut ori al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(5) În situaţia în care membrii unei biserici părăsesc Cultul Creştin Baptist, patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea acesteia sau a comunităţii bisericilor baptiste de care aceasta a aparţinut ori a Convenţiei Baptiste Maghiare din România, după caz.

CAPITOLUL III
Comunitatea bisericilor baptiste

SECŢIUNEA 1
Constituire, organizare şi funcţionare

Art. 49. - (1) Comunitatea bisericilor baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici baptiste cu personalitate juridică.
(2) Comunitatea bisericilor baptiste este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competenţă, de coordonare spiritual-administrativă a activităţilor comune ale acestora, de susţinere a activităţilor bisericilor, la solicitarea acestora.
(3) Comunitatea bisericilor baptiste se poate organiza pe raza unui judeţ, a mai multor judeţe sau pe raza municipiului Bucureşti. Delimitarea teritorială a unei comunităţi va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Baptiste.
(4) Fiecare comunitate a bisericilor baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Baptistă. Comunităţile existente la data adoptării prezentului statut rămân în funcţiune.
(5) Sediul şi denumirea comunităţii vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia.
Art. 50. - (1) Comunitatea bisericilor se constituie prin hotărârea delegaţilor bisericilor din zona respectivă, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2) Convocarea adunării generale de constituire a comunităţii se face de un comitet de iniţiativă, format din cel puţin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, şi va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puţin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora şi locul întrunirii.
(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înfiinţării comunităţii, situaţie în care vor desemna delegaţii la această adunare generală, în proporţie de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.
(4) Adunarea generală constitutivă va fi formată din delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor din zona respectivă şi va fi prezidată de un birou de zi, care este compus din: preşedinte de zi, secretar de zi şi 3 numărători de voturi. Hotărârea de constituire se ia cu votul a trei pătrimi din numărul total al delegaţilor prezenţi.
(5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat şi va menţiona voinţa colectivă de constituire, denumirea şi sediul comunităţii, precum şi membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunităţii şi patrimoniul iniţial vor fi trimise Uniunii Baptiste în vederea autorizării.
(6) În situaţia în care comunitatea cuprinde biserici din mai multe judeţe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima şedinţă a acestuia.
(7) Uniunea Baptistă va înregistra comunitatea nou-înfiinţată în Registrul persoanelor juridice al cultului şi va elibera autorizaţia de funcţionare a comunităţii.
(8) Comunitatea bisericilor astfel constituită este persoană juridică, cu drepturile şi obligaţiile ce derivă din această calitate.
Art. 51. - Comunitatea bisericilor baptiste are următoarele atribuţii:
a) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor baptiste care fac parte din comunitatea respectivă;
b) sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;
c) păstrarea nealterată a învăţăturilor biblice cuprinse în Mărturisirea de credinţă baptistă a cultului;
d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovniceşti ai acestora;
e) asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectivă se află în situaţie de criză;
f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal şi de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;
g) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi altele, precum şi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor credincioşilor baptişti în şcoli;
h) exercitarea activităţii de îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice şi altele;
i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-h) şi j);
j) desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie la îndeplinirea rolului comunităţii bisericilor.

SECŢIUNEA a 2-a
Organele de conducere şi control ale comunităţii

Art. 52. - Organele de conducere ale comunităţii bisericilor sunt adunarea generală şi comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunităţii bisericilor baptiste.
Art. 53. - (1) Adunarea generală a comunităţii se ţine o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de preşedinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al delegaţilor bisericilor.
(2) Convocarea adunării generale se va face în scris, cu cel puţin 21 de zile înainte, şi va cuprinde scopul, data, ora şi locul, precum şi menţiunea că, dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin jumătate plus unu din numărul delegaţilor, adunarea generală se va ţine peste o oră, în acelaşi loc, fără nicio altă convocare, şi se vor lua hotărâri valabile indiferent de numărul de delegaţi.
(3) Adunarea generală este prezidată de preşedintele comunităţii, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenţi o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală şi compus din: preşedinte de zi, secretar de zi şi cel puţin 3 numărători de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia.
(4) Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor delegaţilor prezenţi; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunităţii pot participa cu vot consultativ 1-3 delegaţi ai Uniunii Baptiste.
Art. 54. - (1) Adunarea generală a comunităţii alege dintre delegaţii bisericilor comitetul de conducere şi cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.
(2) În locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea sau să aleagă altă persoană.
(3) Adunarea generală desemnează reprezentanţii comunităţii în Consiliul Uniunii, în proporţie de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depăşeşte multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunităţile cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste.
Art. 55. - (1) Adunarea generală analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor de pe raza ei de competenţă, hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale comunităţii şi poate delega o parte din atribuţii comitetului de conducere.
(2) Sunt de competenţa exclusivă a adunării generale următoarele atribuţii:
a) alegerea comitetului de conducere şi a comisiei de cenzori;
b) desemnarea reprezentanţilor comunităţii în Consiliul Uniunii Baptiste şi stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;
c) aprobarea bugetului şi descărcarea de gestiune;
d) stabilirea contribuţiei bisericilor pentru comunitate;
e) angajarea şi revocarea slujitorilor duhovniceşti ai comunităţii;
f) achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor imobile;
g) angajarea de împrumuturi;
h) stabilirea localităţii în care comunitatea bisericilor îşi are sediul;
i) propunerea de retragere a autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie ca biserică a fost compromisă deosebit de grav;
j) desfiinţarea comunităţii bisericilor baptiste.
Art. 56. - (1) Comitetul de conducere al comunităţii are următoarea componenţă: un preşedinte, 1-3 vicepreşedinţi, un secretar şi 3-11 membri. Preşedintele şi secretarul comunităţii pot fi aleşi pentru cel mult două mandate consecutive.
(2) Comitetul de conducere se convoacă de preşedinte sau de delegatul acestuia ori la iniţiativa unei treimi din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile, trebuie să participe la şedinţă cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Şedinţele comitetului sunt prezidate de către preşedintele sau vicepreşedintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează.
Art. 57. - (1) Comitetul comunităţii conduce activitatea comunităţii între adunările generale.
(2) Comitetul comunităţii îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările adunării generale;
b) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi rezolvă sarcinile ce i-au fost încredinţate de aceasta;
c) aprobă structura de personal a comunităţii;
d) hotărăşte angajarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ şi de specialitate al comunităţii;
e) decide în probleme de salarizare şi în alte probleme de personal al comunităţii;
f) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale şi doctrinare necesare autorizării bisericilor;
g) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă a cultului ale slujitorilor duhovniceşti ordinaţi şi se pronunţă asupra pierderii calităţii de slujitor ordinat;
h) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de adunarea generală.
Art. 58. - (1) Preşedintele reprezintă comunitatea bisericilor în relaţiile cu autorităţile statului şi cu terţii. El organizează şi conduce activitatea curentă a comunităţii.
(2) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile hotărâte de adunarea generală a comunităţii sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreşedinţii pot coordona cercurile misionare sau departamentele înfiinţate în cadrul comunităţii.
(3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondenţei şi a actelor către Uniunea Baptistă, biserici şi terţi. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitate de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajaţii acestora.
(4) Secretarul întocmeşte procesele-verbale ale adunării generale şi ale şedinţelor de comitet. Secretarul comunităţii răspunde de evidenţa şi păstrarea actelor comunităţii. De asemenea, acesta îndeplineşte atribuţiile ce i-au fost delegate de către preşedinte referitoare la conducerea operativă a comunităţii.
(5) Comunitatea bisericilor este valabil angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui delegat de acesta, împreună cu semnătura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.
(6) Reprezentarea comunităţii în justiţie sau faţă de terţi se face de preşedinte, care poate delega această atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.
Art. 59. - Cenzorii comunităţii teritoriale, în număr de 3, sunt aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuţia de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi raportul de control financiar şi de a-l prezenta adunării generale anuale, în vederea descărcării de gestiune.

SECŢIUNEA a 3-a
Alte dispoziţii

Art. 60. - (1) În cadrul comunităţii bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii.
(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovniceşti, aleşi de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreşedinte al comunităţii desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial.
Art. 61. - (1) În cadrul comunităţii pot funcţiona, cu acordul şi sub autoritatea comitetului comunităţii, departamente de copii, tineret, femei şi altele asemenea.
(2) Comunitatea bisericilor poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele, în condiţiile legii.
(3) Cu acordul adunării generale, se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (2).
Art. 62. - (1) Comunitatea bisericilor poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii misiunii şi obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţă bisericilor şi bisericilor-filiale.
(2) Comunitatea bisericilor este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.
(3) Comunitatea bisericilor se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunităţii, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile şi imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.
Art. 63. - (1) Sunt bunuri sacre: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunităţii bisericilor şi atribuite în folosinţă unor biserici.
(2) Bunurile sacre ale comunităţii bisericilor se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi în adunarea generală a comunităţii.
Art. 64. - (1) Desfiinţarea comunităţii bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparţinătoare, şi va cuprinde data, ora, locul şi scopul convocării. Hotărârea de desfiinţare trebuie să întrunească votul a cel puţin trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.
(2) În cazul desfiinţării comunităţii, patrimoniul acesteia, cu activul şi pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Baptiste, a unei alte comunităţi sau a unei biserici baptiste, în funcţie de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desfiinţarea.

CAPITOLUL IV
Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare

Art. 65. - (1) Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare din România se organizează şi funcţionează în cadrul Cultului Creştin Baptist din România potrivit prezentului statut şi este formată din toate bisericile baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtată este "Convenţia Baptistă Maghiară".
(2) Convenţia Baptistă Maghiară din România poate păstra în nume propriu legături frăţeşti şi de colaborare cu organizaţiile baptiste de peste hotare şi poate intra în alianţe cu biserici evanghelice din ţară şi de peste hotare.
(3) Convenţia Baptistă Maghiară poate stabili norme proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea statutului şi a Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.
Art. 66. - (1) Convenţia Baptistă Maghiară este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în faţa organelor locale şi zonale ale statului. Ea asigură coordonarea spiritual-administrativă a bisericilor creştine baptiste maghiare din întreaga ţară.
(2) Numărul reprezentanţilor Convenţiei în Consiliul Uniunii se stabileşte conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.
(3) Reprezentarea intereselor bisericilor creştine baptiste maghiare în faţa organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Baptiste din România împreună cu delegatul Convenţiei.
Art. 67. - Atribuţiile Convenţiei Baptiste Maghiare sunt:
a) organizarea şi coordonarea activităţilor spirituale, educativ-religioase şi de caritate în interesul bisericilor din cadrul Convenţiei;
b) supravegherea respectării învăţăturii cuprinse în Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România;
c) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor care fac parte din Convenţie;
d) sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;
e) asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a slujitorilor duhovniceşti ai acestora;
f) rezolvarea problemelor de litigiu şi disciplină bisericească în situaţii de criză;
g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal şi de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;
h) exercitarea activităţii de îndrumare şi control de legalitate în probleme financiar-contabile şi juridice ale bisericilor;
i) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă şi reprezentare spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi altele, precum şi în activitatea acestora privind educaţia religioasă în şcoli a copiilor credincioşilor baptişti;
j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Convenţiei;
k) desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie la îndeplinirea rolului Convenţiei.
Art. 68. - (1) Organele de conducere ale Convenţiei sunt: Congresul Convenţiei, Consiliul Convenţiei şi Comitetul executiv.
(2) Organul de control financiar al Convenţiei este format din 3 cenzori.
Art. 69. - (1) Congresul Convenţiei este organul de îndrumare şi control al Convenţiei Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare. El este format din delegaţii bisericilor creştine baptiste maghiare.
(2) Congresul Convenţiei cu caracter electiv se convoacă din 4 în 4 ani, iar congresele de lucru se convoacă o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie.
(3) Convocarea Congresului Convenţiei se face de către preşedintele şi secretarul general ai Convenţiei, pe baza hotărârii Consiliului Convenţiei sau la cererea unei treimi din numărul delegaţilor la Congres. Convocarea către biserici se face în scris, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii Congresului, şi va cuprinde locul, data şi ordinea de zi a acestuia.
(4) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor bisericilor. În situaţia în care nu se întruneşte numărul statutar, Congresul Convenţiei se va ţine peste două ore, fără nicio altă convocare.
(5) Congresul este condus de preşedintele Convenţiei, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel puţin 3 numărători de voturi.
(6) Hotărârile Congresului se vor lua cu majoritatea simplă a celor prezenţi. Hotărârile Congresului Convenţiei sunt obligatorii pentru toate părţile componente şi organizaţiile aparţinătoare ale Convenţiei. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi şi va purta semnătura preşedintelui de zi şi a secretarului de zi.
Art. 70. - Congresul electiv îşi desfăşoară lucrările în plen şi are următoarele atribuţii:
a) aprobă membrii Consiliului Convenţiei, alege Comitetul executiv al Convenţiei şi cenzorii;
b) stabileşte strategia şi obiectivele majore ale Convenţiei pentru următoarea perioadă de 4 ani;
c) modifică prevederile cuprinse în prezentul capitol, cu votul a trei pătrimi din numărul celor prezenţi;
d) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Convenţiei, pe baza raportului cenzorilor;
e) aprobă bugetul Convenţiei pentru anul în curs şi stabileşte contribuţia anuală a membrilor;
f) hotărăşte asupra oricăror alte probleme ale Convenţiei.
Art. 71. - (1) Congresul de lucru coordonează activitatea Convenţiei între congresele elective şi are următoarele atribuţii:
a) analizează şi evaluează anual situaţia generală a bisericilor şi activitatea Convenţiei şi asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului electiv;
b) analizează şi îndrumă, între congresele elective, activitatea şcolilor şi instituţiilor de învăţământ teologic ale Convenţiei, a secţiunilor de studiu biblic, muzică, istorie baptistă, a departamentelor pentru familii, femei, tineret şi copii şi altele asemenea;
c) aprobă proiectele propuse de Consiliul Convenţiei pentru anul următor;
d) hotărăşte încheierea de parteneriate între Convenţia Baptistă Maghiară şi organizaţii creştine din ţară şi din străinătate;
e) aprobă descărcarea anuală de gestiune a Consiliului şi a Comitetului executiv ale Convenţiei;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Convenţiei pentru anul următor;
g) stabileşte contribuţia anuală a membrilor bisericilor;
h) aprobă modificarea şi completarea prevederilor secţiunii referitoare la Convenţie din prezentul statut, cu votul a trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi;
i) stabileşte sediul Convenţiei;
j) aprobă membrii Consiliului Convenţiei şi ai Comitetului executiv în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi.
(2) La congresele Convenţiei pot participa 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
Art. 72. - Consiliul Convenţiei este ales pe o durată de 4 ani şi este format din 15 membri. Consiliul Convenţiei este convocat de preşedinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisă a unei treimi din numărul membrilor. Acesta se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie şi este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenţa a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preşedintelui.
Art. 73. - Consiliul Convenţiei are următoarele atribuţii:
a) conduce, între congrese, activitatea Convenţiei şi duce la îndeplinire hotărârile acestora;
b) convoacă, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările congreselor Convenţiei;
c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv al Convenţiei;
d) desemnează reprezentanţii Convenţiei în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste, precum şi reprezentantul acesteia în Comitetul de conducere al Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului;
e) ia decizii cu privire la publicaţiile Convenţiei şi la orientarea tematică a acestora;
f) decide înfiinţarea, în condiţiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar şi a altor instituţii de învăţământ, în cadrul Convenţiei;
g) analizează periodic, îndrumă şi controlează activitatea spiritual-doctrinară a instituţiilor de învăţământ din cadrul Convenţiei;
h) îşi dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoaşterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul instituţiilor de învăţământ ale Convenţiei;
i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevăzute la lit. h), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România a cadrelor didactice respective;
j) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă a cultului ale slujitorilor duhovniceşti ordinaţi şi se pronunţă asupra pierderii calităţii de slujitor ordinat;
k) propune Conferinţei Naţionale a Uniunii Baptiste retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav;
l) stabileşte structura de personal a Convenţiei şi face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul cultului;
m) avizează proiectul de buget întocmit de Comitetul executiv şi îl supune aprobării Congresului;
n) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Convenţiei;
o) decide contractarea de împrumuturi;
p) aprobă în funcţie conducătorii departamentelor de teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie, aleşi de aceste departamente;
q) desemnează directorii taberelor de tineret;
r) hotărăşte asupra oricăror altor probleme de interes major în cadrul Convenţiei.
Art. 74. - (1) Comitetul executiv al Convenţiei este organul de conducere al Convenţiei între sesiunile Consiliului Convenţiei şi este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar general adjunct.
(2) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial şi ori de câte ori este nevoie de preşedinte sau vicepreşedintele delegat de acesta, cu cel puţin 7 zile înainte de data ţinerii şedinţei. Hotărârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă, în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii acestuia.
Art. 75. - Atribuţiile Comitetului executiv sunt următoarele:
a) conduce Convenţia între sesiunile Consiliului acesteia;
b) convoacă, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte şedinţele Consiliului Convenţiei;
c) hotărăşte angajarea şi salarizarea angajaţilor Convenţiei;
d) decide asupra achiziţionării şi înstrăinării de bunuri mobile şi mijloace fixe ce intră în competenţa sa;
e) întocmeşte proiectul de buget al Convenţiei şi îl prezintă spre avizare Consiliului Convenţiei;
f) eliberează adeverinţe pentru organizaţiile şi persoanele care funcţionează în cadrul Convenţiei;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul Convenţiei.
Art. 76. - (1) Convenţia Baptistă Maghiară este valabil angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau a secretarului general adjunct.
(2) Reprezentarea Convenţiei în justiţie sau faţă de terţi se face de preşedinte, care poate delega această atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.
Art. 77. - (1) Preşedintele poate fi ales pentru cel mult două mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte ori este nevoie. Preşedintele Convenţiei reprezintă Convenţia în faţa autorităţilor locale şi zonale ale statului, conduce operativ Convenţia, putând delega o parte din atribuţiile sale secretarului general.
(2) Secretarul general reprezintă Convenţia în Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste şi faţă de Federaţia Baptistă Europeană (E.B.F.) şi Alianţa Baptistă Mondială (B.W.A.).
(3) Secretarul general răspunde de desfăşurarea fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Convenţiei, de orice alte evidenţe necesare activităţii Convenţiei, precum şi de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenţiei şi ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondenţei şi actelor către Uniune, biserici şi terţi. De asemenea, el îndeplineşte atribuţiile referitoare la conducerea operativă a Convenţiei ce i-au fost delegate de către preşedinte.
(4) Vicepreşedinţii Convenţiei coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul Convenţiei, iar secretarul general adjunct îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Convenţiei.
Art. 78. - Cenzorii Convenţiei, în număr de 3, sunt aleşi de Congresul Convenţiei pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuţia de a controla gestiunea Comitetului executiv şi a Consiliului Convenţiei, de a întocmi raportul de control financiar şi de a-l prezenta Congresului Convenţiei, în vederea descărcării de gestiune.
Art. 79. - (1) În cadrul Convenţiei Baptiste Maghiare din România se pot înfiinţa, cu acordul Congresului Convenţiei, comunităţi teritoriale cu personalitate juridică. Pentru înfiinţarea unei comunităţi teritoriale este nevoie de asocierea unui număr minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridică.
(2) Constituirea comunităţii bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunităţii bisericilor baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenţia Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Baptiste în vederea autorizării.
(3) Comunităţile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza şi vor funcţiona potrivit prevederilor referitoare la comunităţile baptiste române, cu delegările de competenţă stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Convenţiei.
(4) Fiecare comunitate baptistă maghiară trebuie să facă parte din Convenţia Baptistă Maghiară din România. Adunarea generală a comunităţii bisericilor baptiste maghiare alege reprezentanţii săi în Consiliul Convenţiei.
Art. 80. - (1) În Convenţia Baptistă Maghiară pot funcţiona cercuri misionare, fără personalitate juridică, care pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii. Cercul misionar este coordonat de un comitet format din păstori şi misionari aleşi de delegaţii bisericilor care îl compun.
(2) Convenţia poate avea departamente fără personalitate juridică pentru: teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie şi altele asemenea.
(3) Activităţile de secretariat, administrative, de arhivă, protocol sau de altă natură se organizează în funcţie de nevoi şi după posibilităţile financiare ale Convenţiei Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare.
Art. 81. - (1) Convenţia Baptistă Maghiară poate înfiinţa sub autoritatea sa, în condiţiile legii, Institutul Teologic Baptist Maghiar, cu personalitate juridică distinctă. Bisericile baptiste maghiare din România vor sprijini financiar, material şi spiritual această instituţie.
(2) Convenţia poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile legii.
(3) Cu avizul Convenţiei se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (2).
Art. 82. - (1) Convenţia se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de Congresul Convenţiei, precum şi din donaţii, sponsorizări, subscripţii, legate, liberalităţi de orice fel de valori materiale sau băneşti, de la persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi prin orice alte moduri sau mijloace licite.
(2) Convenţia este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.
(3) Convenţia poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui în folosinţă bisericilor.
Art. 83. - (1) Bunurile sacre ale Convenţiei şi ale comunităţilor din cadrul acesteia sunt următoarele: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile destinate activităţilor şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu terenurile aferente şi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Convenţiei Baptiste Maghiare şi destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul Convenţiei.
(2) Bunurile sacre se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Convenţiei sau a adunării generale a comunităţii, după caz, decisă cu votul a trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.
Art. 84. - Convenţia contribuie financiar la susţinerea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste cu o sumă proporţională cu numărul de membri ai bisericilor creştine baptiste maghiare. Contribuţia va fi stabilită anual de Congresul Convenţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Art. 85. - Dispoziţiile referitoare la biserica locală din prezentul statut se aplică în mod corespunzător şi bisericilor baptiste maghiare din România.

CAPITOLUL V
Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare

Art. 86. - (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul naţional de reprezentare a Cultului Creştin Baptist din România. Uniunea Baptistă are scopul de a exprima unitatea spirituală şi doctrinară a credincioşilor baptişti din România şi de a reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste şi ale celorlalte părţi componente ale Cultului Creştin Baptist din România.
(2) Bisericile baptiste, comunităţile bisericilor baptiste şi Convenţia Baptistă Maghiară din România au obligaţia să trimită Uniunii Baptiste rapoarte şi orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Creştin Baptist din România.
(3) Sediul Uniunii Baptiste se află în Bucureşti şi reprezintă sediul central al Cultului Creştin Baptist din România.
Art. 87. - (1) În cadrul Uniunii Baptiste funcţionează: Comisia pastorală, Comisia de educaţie biblică şi Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepreşedinte al Cultului Creştin Baptist din România.
(2) În cadrul Uniunii Baptiste pot funcţiona, cu acordul şi sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei şi altele asemenea.
(3) Activitatea Uniunii Baptiste în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relaţii publice şi altele asemenea va fi organizată sub formă de birouri şi compartimente.
Art. 88. - (1) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti funcţionează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului Uniunii Baptiste şi în acord cu legislaţia în domeniu.
(2) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Baptiste şi prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferinţei Naţionale şi Congresului.
Art. 89. - (1) Uniunea Baptistă poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile legii.
(2) Cu avizul Consiliului Uniunii se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1).

SECŢIUNEA a 2-a
Organele de conducere şi control ale Uniunii Bisericilor Baptiste

Art. 90. - Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Baptiste sunt Consiliul Uniunii şi Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori.
Art. 91. - (1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Baptiste între conferinţele naţionale. Acesta este ales pe o durată de 4 ani şi este format din: membrii Comitetului executiv, aleşi de Congres, reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, validaţi de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii "Emanuel" din Oradea şi directorul Casei de Pensii a Cultului, validaţi de Congres.
(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii vor participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Baptiste, precum şi directorul executiv, consilierul financiar şi consilierul juridic ai Uniunii Baptiste.
Art. 92. - (1) Consiliul Uniunii este convocat de preşedintele Uniunii Baptiste în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din iniţiativa unei treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul general.
(2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenţa a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preşedintelui.
Art. 93. - (1) Consiliul Uniunii coordonează activitatea Uniunii Baptiste între conferinţele naţionale şi duce la îndeplinire hotărârile Congresului şi ale Conferinţei naţionale.
(2) Consiliul Uniunii îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) convoacă Conferinţa naţională, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările acesteia;
b) stabileşte strategia şi obiectivele pentru activitatea Uniunii Baptiste, pe care le supune aprobării Conferinţei naţionale;
c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv al Uniunii, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de misiune şi a celorlalte departamente;
d) coordonează modul de administrare a fondurilor Casei de Pensii şi Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au fost constituite;
e) analizează periodic activitatea comunităţilor bisericilor şi rezolvă problemele ridicate de acestea;
f) analizează periodic, îndrumă şi controlează activitatea spiritual doctrinară a Institutului Teologic Baptist din Bucureşti;
g) numeşte directorul şi membrii Comitetului de conducere al C.P.A.;
h) numeşte membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de educaţie biblică, ai Departamentului de misiune, precum şi ai celorlalte departamente;
i) îşi dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoaşterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, al Universităţii "Emanuel" din Oradea şi al Facultăţii de Teologie Baptistă din cadrul Universităţii Bucureşti;
j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevăzute la lit. i), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România a cadrelor didactice respective;
k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului şi îl supune aprobării Conferinţei naţionale;
l) hotărăşte indexarea periodică a salariilor din cadrul cultului şi stabileşte structura de personal a Uniunii Baptiste;
m) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucureşti, precum şi a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Baptiste;
n) avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a C.P.A. a cultului şi îl supune aprobării Conferinţei naţionale;
o) avizează regulamentele de ordine internă şi alte norme proprii în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal şi altele asemenea şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;
p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Baptiste şi C.P.A. şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;
q) încheie parteneriate între Uniunea Baptistă şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate şi le supune ratificării Conferinţei naţionale;
r) propune Congresului afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe, cu respectarea principiilor Mărturisirii de credinţă a cultului;
s) analizează concluziile Comisiei pastorale şi decide măsurile ce se impun în situaţiile cercetate de Comisia pastorală, la propunerea acesteia;
ş) soluţionează contestaţiile grupurilor de credincioşi formulate împotriva refuzului de autorizare;
t) soluţionează contestaţiile personalului angajat al Uniunii Bapiste şi al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă faţă de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după caz;
ţ) soluţionează contestaţiile persoanelor cărora li s-a retras ordinarea de către comunitatea bisericilor sau de către Consiliul Convenţiei Baptiste Maghiare;
u) analizează propunerea comunităţii privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav şi supune aprobării Conferinţei naţionale retragerea autorizaţiei respective;
v) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Uniunii;
w) avizează demolarea lăcaşurilor de cult sau a altor edificii baptiste considerate de importanţă istorică;
x) hotărăşte în alte probleme de interes general, în acord cu direcţiile stabilite de Congres şi de Conferinţa naţională.
Art. 94. - (1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii şi este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar general adjunct.
(2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele şi secretarul general pot fi aleşi pentru cel mult două mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepreşedinţi va fi secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.
(3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial şi ori de câte ori este nevoie de către preşedintele sau vicepreşedintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu majoritate simplă, prin exprimarea votului unui număr de cel puţin 5 membri ai Comitetului executiv.
Art. 95. - Atribuţiile Comitetului executiv sunt următoarele:
a) conduce activitatea Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii;
b) convoacă Consiliul Uniunii, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte şedinţele acestuia;
c) hotărăşte angajarea, salarizarea şi concedierea personalului permanent al Uniunii Baptiste;
d) întocmeşte proiectul de buget al Uniunii Baptiste şi-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;
e) stabileşte publicaţiile Uniunii Baptiste şi orientarea acestora;
f) aprobă formularistica autorizaţiilor, certificatelor şi ale altor acte emise de Uniunea Baptistă;
g) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile şi mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către Consiliul Uniunii;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul Uniunii.
Art. 96. - (1) Preşedintele cultului reprezintă Cultul Creştin Baptist din România în faţa autorităţilor statului, precum şi în faţa oricăror organizaţii şi instituţii, pe plan naţional şi internaţional.
(2) Problemele de interes general ale bisericilor baptiste române sunt reprezentate de preşedintele cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Baptiste, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.
(3) Preşedintele cultului împreună cu secretarul general conduc operativ Uniunea Baptistă. Preşedintele poate emite decizii în îndeplinirea atribuţiilor sale operative.
(4) Secretarul general asigură legătura Uniunii Baptiste cu părţile componente ale cultului. El răspunde de desfăşurarea fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Uniunii Baptiste, precum şi de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii şi ale Conferinţei naţionale.
(5) Vicepreşedinţii cultului coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Uniunii.
(6) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste este valabil angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau, în lipsa acestuia, a secretarului general adjunct.
Art. 97. - (1) Cenzorii verifică activitatea financiar-contabilă a Uniunii Baptiste, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din Bucureşti. Cenzorii pot efectua verificări financiar-contabile şi la Universitatea "Emanuel" din Oradea. Comisia de cenzori prezintă rapoarte Conferinţei naţionale şi Congresului cultului.
(2) Drepturile şi obligaţiile cenzorilor sunt prevăzute în regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Conferinţa naţională.
Art. 98. - (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.
(2) Uniunea Baptistă poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţă bisericilor, comunităţilor şi celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.
(3) Uniunea se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferinţa naţională, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori băneşti de la persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi prin orice alte moduri sau mijloace licite.
Art. 99. - (1) Sunt bunuri sacre: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu terenurile aferente şi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Baptiste şi destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul cultului.
(2) Bunurile sacre ale Uniunii Baptiste se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferinţei naţionale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.

CAPITOLUL VI
Organele supreme de îndrumare şi control ale Cultului Creştin Baptist
din România

SECŢIUNEA 1
Congresul Cultului Creştin Baptist din România

Art. 100. - (1) Congresul cultului este organul suprem de îndrumare şi control al Cultului Creştin Baptist din România.
(2) El se compune din delegaţii bisericilor baptiste conform prevederilor prezentului statut şi se ţine o dată la 4 ani, de preferinţă în cursul lunii mai.
(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de către preşedintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în exerciţiu ai Consiliului Uniunii împreună cu reprezentanţii nou-aleşi ai comunităţilor, întruniţi în şedinţă comună.
(4) În şedinţa comună se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi şi componenţa nominală a biroului de conducere al Congresului.
(5) Convocarea Congresului se comunică în scris tuturor bisericilor baptiste cu personalitate juridică, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora şi locul ţinerii Congresului, precum şi tema şi ordinea de zi a Congresului.
Art. 101. - (1) Congresul cultului va fi condus de preşedintele Congresului, însoţit de doi vicepreşedinţi şi doi secretari. Congresul alege numărătorii de voturi din rândul delegaţilor cu drept de vot.
(2) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor cu drept de vot ai bisericilor. În situaţia în care nu se întruneşte numărul statutar, Congresul cultului se va ţine după două ore în acelaşi loc, indiferent de numărul delegaţilor prezenţi.
(3) Hotărârile Congresului se vor lua cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor cu drept de vot sau cu majoritatea calificată, potrivit prevederilor prezentului statut. În caz de paritate, decide votul preşedintelui.
(4) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarii de zi şi va purta semnătura tuturor membrilor biroului de conducere al Congresului.
(5) Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate părţile componente şi organizaţiile aparţinătoare ale Cultului Creştin Baptist din România.
Art. 102. - (1) Congresul cultului poate fi convocat în sesiune extraordinară pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului şi a Mărturisirii de credinţă, precum şi în situaţii de importanţă deosebită pentru organizarea, funcţionarea şi viaţa spirituală a cultului.
(2) Convocarea Congresului se face de către preşedintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii.
(3) Congresul extraordinar este condus de preşedintele cultului, însoţit de secretarul general şi secretarul general adjunct. În situaţia în care Congresul cere, cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor prezenţi, conducerea Congresului va fi făcută de un birou de zi format din preşedinte de zi şi 2 secretari de zi.
Art. 103. - Congresul cultului îşi desfăşoară lucrările în plen şi are următoarele atribuţii:
a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor baptiste din România;
b) analizează, evaluează şi aprobă activitatea Uniunii Baptiste şi a C.P.A.;
c) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii şi a Comitetului executiv al Uniunii şi, respectiv, a Consiliului Uniunii şi a Comitetului de Conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;
d) alege Comitetul executiv al Uniunii şi confirmă secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare în funcţia de vicepreşedinte al Uniunii;
e) aprobă în Consiliul Uniunii; reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii "Emanuel" din Oradea şi directorul C.P.A a cultului;
f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Baptiste, în număr de 3-5 persoane;
g) stabileşte strategia şi obiectivele majore ale cultului pentru următoarea perioadă de 4 ani;
h) aprobă modificări şi completări aduse Mărturisirii de credinţă a cultului, cu trei pătrimi din numărul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;
i) aprobă Statutul Cultului Creştin Baptist din România, precum şi eventualele modificări şi completări ale statutului, cu două treimi din numărul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;
j) hotărăşte în probleme confesionale de principiu şi în orice alte probleme de interes major ale Cultului Creştin Baptist din România;
k) hotărăşte afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute în art. 6 din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe;
Art. 104. - (1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste vor fi făcute de către adunările generale ale comunităţilor bisericilor.
(2) În cursul lunii ianuarie a anului în care are loc Congresul electiv şi anterior ţinerii adunărilor generale ale comunităţilor se va întruni Comisia Naţională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegaţii comunităţilor. Aceştia vor fi desemnaţi de către slujitorii duhovniceşti ordinaţi de pe raza comunităţii respective. Numărul delegaţilor în C.N.P. va fi în proporţie de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunităţile mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.
(3) C.N.P. va stabili prin vot componenţa Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obţinute şi va transmite fiecărei comunităţi lista candidaţilor, în vederea prezentării ei în adunarea generală, după ce s-a obţinut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi preşedintele în exerciţiu al cultului.
(4) Adunarea generală a comunităţii are dreptul să propună propriul candidat pentru fiecare funcţie în parte. Persoana care întruneşte cel mai mare număr de voturi este candidatul comunităţii pentru funcţia respectivă. La şedinţa de pregătire a Congresului cultului se totalizează propunerile comunităţilor şi se întocmeşte lista candidaţilor pe funcţii pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obţinute.

SECŢIUNEA a 2-a
Conferinţa naţională a cultului

Art. 105. - (1) Conferinţa naţională este organul de îndrumare şi control al Cultului Creştin Baptist din România între congresele cultului.
(2) Conferinţa naţională este formată din delegaţii bisericilor desemnaţi în condiţiile prezentului statut şi are loc, de regulă, în cursul lunii martie a fiecărui an.
(3) Convocarea Conferinţei naţionale se va face de către preşedintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii, cu minimum 30 de zile înainte de ţinerea acesteia, şi va cuprinde data, ora, locul şi ordinea de zi.
(4) Conferinţa naţională este valabil întrunită cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor bisericilor. În situaţia în care nu se întruneşte numărul statutar al delegaţilor, Conferinţa naţională se va ţine după o oră, în acelaşi loc, indiferent de numărul celor prezenţi.
Art. 106. - Conferinţa naţională are următoarele atribuţii:
a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor baptiste din România;
b) stabileşte măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului cultului;
c) aprobă viziunea, strategia şi obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Baptiste;
d) analizează, evaluează şi aprobă activitatea Uniunii Baptiste şi a C.P.A.;
e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii şi a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;
f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii şi a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;
g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii Baptiste pentru anul următor;
h) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al C.P.A. pentru anul următor;
i) stabileşte contribuţia anuală a membrilor bisericilor pentru Uniunea Baptistă;
j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea Baptistă şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate;
k) hotărăşte în probleme legate de afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale şi în probleme legate de alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;
l) aprobă noii membri în Consiliul Uniunii în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi;
m) decide retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav;
n) aprobă regulamentele de ordine internă ale Uniunii Baptiste şi alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal şi altele asemenea;
o) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al C.P.A. a cultului;
p) aprobă sistemul de salarizare din cadrul cultului;
q) hotărăşte asupra altor probleme de interes major ale Cultului Creştin Baptist din România.

CAPITOLUL VII
Alte entităţi în cadrul Cultului Creştin Baptist din România

Art. 107. - (1) În cadrul cultului funcţionează ca persoană juridică distinctă Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, denumită în continuare Casa de Pensii.
(2) Casa de Pensii are personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate, şi se organizează şi funcţionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferinţa naţională a cultului.
(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: preşedinte, care este secretarul general în exerciţiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 6 reprezentanţi ai Uniunii Baptiste, 2 reprezentanţi ai Convenţiei Baptiste Maghiare şi un reprezentant al Universităţii "Emanuel" din Oradea, având calitatea de asiguraţi ai acesteia.
(4) Persoanele juridice care funcţionează în cadrul Cultului Creştin Baptist din România şi sunt prevăzute în prezentul statut sunt afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea împreună cu asiguraţii din cadrul cultului au obligaţia să contribuie la constituirea fondului de asigurări sociale al Casei de Pensii.
(5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde şi reglementări distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat în această calitate în cadrul cultului.
(6) Este interzisă utilizarea fondurilor Casei de Pensii în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.
Art. 108. - (1) Universitatea "Emanuel" din Oradea funcţionează ca persoană juridică distinctă, sub îndrumarea spiritual-doctrinară a Bisericii Baptiste "Emanuel" din Oradea.
(2) Universitatea "Emanuel" din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Baptiste.
(3) Universitatea "Emanuel" din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universităţii. Comisia de cenzori a Uniunii Baptiste poate efectua controale financiare la Universitatea "Emanuel" din Oradea.
Art. 109. - (1) Cultul Creştin Baptist şi părţile sale componente au dreptul să înfiinţeze şi să administreze instituţii de învăţământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie şi a altor specialişti necesari activităţii cultului, în condiţiile legii.
(2) Instituţiile de învăţământ din cadrul cultului, pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, vor avea şi autorizaţie de funcţionare din partea Uniunii Baptiste. În caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferinţa naţională poate hotărî retragerea autorizaţiei eliberate de Uniunea Baptistă. Retragerea autorizaţiei de către cult reprezintă încetarea calităţii de instituţie de învăţământ a Cultului Creştin Baptist din România.
(3) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale componente au dreptul să înfiinţeze şi să administreze programe şi instituţii de pregătire a personalului propriu, altele decât cele prevăzute în paragrafele anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii de credinţă a cultului.
Art. 110. - (1) Bisericile care împărtăşesc aceeaşi viziune misionară se pot organiza în cercuri misionare naţionale, fără personalitate juridică.
(2) Cercul misionar naţional este coordonat de un consiliu format din liderii spirituali aleşi de slujitorii duhovniceşti ai bisericilor care îl compun. Consiliul de coordonare este condus de un păstor coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.

CAPITOLUL VIII
Dipoziţii finale

Art. 111. - Limba oficială în raport cu autorităţile statului este limba română. Credincioşii baptişti aparţinând altor naţionalităţi pot folosi pentru exercitarea cultului şi pentru administrarea internă limba maternă. În acest caz, evidenţa financiar-contabilă se va ţine şi în limba română.
Art. 112. - Fiecare parte componentă a cultului va folosi ca antet în toate actele oficiale titulatura: "Cultul Creştin Baptist din România", la care va adăuga denumirea entităţii respective. Poate fi folosită şi denumirea prescurtată a entităţii respective.
Art. 113. - (1) Ştampilele folosite în cadrul Cultului Creştin Baptist din România vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constând din două cercuri concentrice aflate la distanţă de 5 mm unul de altul, între care se vor înscrie iniţialele "C.C.B.R." şi denumirea prescurtată a entităţii cultice respective.
(2) Periferia cercului exterior este compusă din două linii paralele, dintre care cea exterioară este mai groasă, iar cea interioară, mai subţire; periferia cercului este simplă.
(3) În interiorul cercului mic se vor reda literele simbolice X şi P suprapuse ("chi" şi "ro", de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisă de la care pornesc raze în toate direcţiile până la periferia cercului interior. În interiorul cărţii se află scris: "Un Domn, o Credinţă, un Botez."
Art. 114. - (1) Comisia pastorală este organul de cercetare a neînţelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluţionate la nivel de biserică locală sau comunitate.
(2) Comisia pastorală funcţionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
Art. 115. - (1) În cadrul Cultului Creştin Baptist funcţionează două categorii de personal: personalul duhovnicesc şi personalul tehnico-administrativ sau de specialitate.
(2) Personalul Cultului Creştin Baptist este obligat să respecte prevederile normelor interne ale cultului şi Mărturisirea de credinţă baptistă.
(3) Cultul îşi alege, numeşte, angajează sau revocă personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Muncă (R.R.M.) din cadrul Cultului Creştin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor prezentului statut în termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin hotărâre a Guvernului.
(4) Personalul din cadrul cultului poate fi încadrat cu contract individual de muncă cu timp integral sau cu timp parţial, cu funcţia de bază ori prin cumul de funcţii/posturi, precum şi prin convenţii civile.
(5) Modalitatea de organizare şi conducere a contabilităţii va fi stabilită prin regulamente interioare aprobate în conformitate cu prevederile prezentului statut şi ale legislaţiei generale în materie.
Art. 116. - (1) Persoanele care au colaborat cu securitatea comunistă nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului Creştin Baptist din România şi nici din organele de conducere ale instituţiilor acestuia.
(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului şi din organele de conducere ale instituţiilor acestuia nici persoanele care sunt agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.
(3) Nu pot ocupa funcţii de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.
Art. 117. - În localităţile în care Cultul Creştin Baptist nu are cimitir propriu şi nu există nici cimitire comunale, înmormântările credincioşilor baptişti se vor face în unul dintre cimitirele confesionale sau particulare existente în acea localitate, conform Legii nr. 489/2006.
Art. 118. - (1) Hotărârile luate şi actele încheiate în cadrul cultului cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.
(2) Modificările şi completările prevederilor prezentului statut se vor face prin hotărârea Congresului cultului.
(3) Statutul cultului şi Mărturisirea de credinţă, precum şi modificările aduse acestora vor fi semnate de către preşedintele care a condus Congresul în care acestea au fost aprobate.
Art. 119. - (1) Prezentul statut a fost aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creştin Baptist din România din 17-18 mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca.
(2) Prezentul statut intră în vigoare în urma recunoaşterii lui prin hotărâre a Guvernului. Statutul cultului se aplică în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu actele normative în vigoare, ce privesc activitatea religioasă din România, fiind armonizat dispoziţiilor Legii nr. 489/2006.

Conducerea Cultului Baptist

  • Presedinte - Otniel Bunaciu
  • Secretar General - Ionel Tutac
  • Vice Presedinte (Pastorala) - Ilie Tinco
  • Vice Presedinte (Misiune) - Viorel Candreanu
  • Vice Presedinte (Educatie) - Paul Negrut
  • Vice Presedinte (Conventia Maghiara) - Joszef Kovacs
  • Secretar General Adjunct - Ilie Milutin

Biserici baptiste

Potrivit statutului cultului si principiilor baptiste, bisericile baptiste se organizeaza in mod autonom. Rolul celorlalte entitati ale cultului este aceea de a sprijini bisericile baptiste locale sa isi indeplineasca menirea.

In total sunt peste 1,700 de biserici baptiste in Romania care fac parte din Cultul Crestin Baptist si in jur de 150,000 de credinciosi care sunt membri sau apartinatori ai acestor biserici.

Vizitatori online

We have 17 guests online